Alte 35 + 18 imagini extraordinare si impresionante din zona apropiata si inconjuratoare >>>bigpicture 1 si bigpicture 2
Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecărui strat geologic este determinată de greutatea specifică a rocilor componente. Astfel în centru (miezul Terrei) se găsesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determină topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzează presiuni deosebit de mari, gazele caută sa străpungă straturile de la suprafaţă. Rocile vecine magmei suferă procese de transformare, fiind numite roci metamorfice.
Un vulcan se formează prin ridicarea scoarţei alcătuind „conul vulcanului”, sub presiunea gazelor şi magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafaţă printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater puţin adânc se numeşte pateră.
Fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo unde scoarţa terestră opune cea mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului), sau vulcani din Islanda.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) şi lavă (vâscozitatea ei diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care se solidifica prin răcire.
Erupţiile vulcanice sunt de două feluri:
-erupţia efuzivă este o erupţie vulcanică silenţioasă, care scoate la suprafaţă lava bazaltică cu viteză mică (erupţiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive).
-erupţie explozivă este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de locul erupţiei.
Mai mult despre vulcani: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan_(geografie)
Norul de fum şi cenuşă de la vulcanul Eyjafjallajokull, situat la 125 de kilometri de capitala Reykjavik, a ajuns la peste 6.000 de metri înălţime, după erupţia produsă miercuri, la ora locală 1.00 (4.00 ora României).
Potrivit CNN, cenuşa degajată de erupţie a determinat oficialii din Norvegia şi din Marea Britanie să anuleze zborurile din unele zone ale celor două ţări. Astfel, autoritatea aviatică norvegiană, AVINOR, a închis miercuri seară traficul aeriană în jumătatea de nord a ţării.
Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda a erupt şi în 1821, fenomenul durând mai bine de un an, iar vulcanii din Islanda sunt responsabili şi pentru un alt fenomen important din istoria modernă. „În perioada cunoscută sub numele de „Mica Eră Glaciară”, cu vârful în perioada 1645 – 1715, a crescut frecventa erupţiilor vulcanice puternice, care au corespuns cu cei mai reci ani din această perioadă, mulţi cercetători considerând că răcirea climei în această perioadă se datoreaza în principal erupţiilor masive din Islanda”, a declarat pentru REALITATEA.NET, meteorologul Viorica Dima.
Norul de cenusa nu va impanzi Romania, asa cum se tem multi, nici macar nu il vom simti. Ci numai va „sterge” putin extremitatea nord-vestica a tarii, purtat de curentii de vant. Populatia va fi complet ferita, caci norul va fi foarte sus, la peste 6.000 de metri. Oricum, trece de Franta, Germania si celelalte tari, iar cand va ajunge inspre noi va fi deja destul de dispersat si slabit, diminuat cu mult.