HotInfo>Blog

Energie naturala, Ecologie,Presa, Opinii, Divertisment, Diverse.

Posts Tagged ‘SANATATE’

Conversatii cu Dumnezeu – film online subtitrat ro

Posted by Florian pe 30 Ianuarie, 2013,8:24

Actorul si Autorul

“Conversaţii cu Dumnezeu” este povestea reală a lui Neale Donald Walsch care a inspirat şi schimbat vieţile a milioane de oameni din întreaga lume. Călătoria începe după ce acesta îşi fracturează gâtul într-un accident de maşină, iar apoi îşi pierde locul de muncă. Imediat după aceea, este martorul propriei transformări dintr-o persoană obişnuită într-un om al străzii, fără acoperiş deasupra capului, care se luptă să supravieţuiască.

Aventura care i-a deschis ochii lui Neale ne face martorii bătăliei sale emoţionante pentru asigurarea hranei zilnice, câştigarea prietenilor şi reconstruirea vieţii.
Şi tocmai când lucrurile par că intră pe un făgaş normal, se înrăutăţesc dramatic. Simţind că este un ratat complet în toate aspectele vieţii, plin de ură şi amărăciune, Neale îi adresează lui Dumnezeu o listă de întrebări apăsătoare.

Spre neîncrederea sa, Neale primeşte răspunsuri.Conversaţiile extraordinare ce urmează au fost sursa cartii Conversatii cu Dumnezeu, citita de peste 7 milioane de oameni de pe întreaga planetă, tradusa în 36 de limbi.

Sursa Financiarul & Youtube

eMAG.ro

Anunțuri

Posted in ACTUALITATE | Etichetat: , , , , , , , , | 1 Comment »

Energia viitorului: fără reţea electrică

Posted by Florian pe 15 Noiembrie, 2012,9:03

Ce-ar fi dacă am genera electricitate prin panourile ferestrelor? Sau dacă am obţine controlul suprem asupra esenţei energiei, electronul?, se intreabă Justin Hall-Tipping pe Ted.com.

Să ne gândim  la spaţiul pe care-l folosim mai tot timpul. O cantitate de energie uriaşă provine de la soare. Ne place lumina care intră în cameră, dar în mijlocul verii, toată căldura intră în camera pe care încercăm s-o menţinem răcoroasă. Iarna, e exact invers. Încercăm să încălzim spaţiul în care ne aflăm, dar căldura se pierde prin fereastră.

N-ar fi oare grozav dacă fereastra ar putea direcţiona căldura în interiorul camerei dacă e nevoie sau în afară, înainte să intre? Un material care poate face asta este un material remarcabil, carbonul, care îşi schimbă structura printr-o reacţie incredibilă în care grafitul e sublimat cu jet de vapori şi când vaporii de carbon se recondensează, se solidifică într-o structură diferită: o reţea hexagonală tubulară. Dar acest carbon hexagonal, numit nanotub de carbon, e de o sută de mii de ori mai subţire decât firul de păr. E de o mie de ori mai conductiv decât cuprul.

Carbonul obişnuit e negru, iar la scară nanometrică, e transparent şi flexibil. În această formă structurală, dacă-l combin cu un polimer şi-l aplic pe fereastră, când e în starea sa colorată va reflecta toată lumina şi căldura, iar în faza transparentă va lăsa toată lumina şi căldura să treacă, cu faze intermediare posibile.

Imaginaţi-vă că n-ar trebui să folosim lumina artificială pentru a circula noaptea.Cu ajutorul a două materiale nanometrice: un detector şi un imager, preiau toate undele infraroşii disponibile noaptea, le transformă în electroni în interspaţiul celor două pelicule şi permite vizualizarea unei imagini transparente.Transparenţa e esenţială. E o peliculă prin care poţi vedea.

Centrala electrică de mâine nu e o centrală.Până acum, cea mai bună alternativă pentru stocarea energiei  pe care o avem e ceva conceput în Franţa cu 150 de ani în urmă, bateria acidă cu plumb. Din perspectiva cost / eficienţă e tot ce avem mai bun.

Aşa a fost construit EBox.

EBox testează nanomateriale noi capabile să stocheze electroni pe exterior, să-i ţină până ai nevoie de ei şi apoi să-i elibereze şi să-i transfere. Asta înseamnă că putem genera energie fără poluare, eficient şi ieftin chiar în locul în care ne aflăm. Este energia noastră şi dacă nu ne trebuie, o putem redirecţiona sau stoca pe fereastră şi să o trimitem sub formă de fascicul de lumină către alte locuinţe.

Iar pentru asta nu avem nevoie de o reţea electrică între noi. În viitor, reţeaua electrică nu va mai exista, iar energia, nepoluantă şi eficientă, va fi într-o zi gratuită.

VIDEO – http://on.ted.com/HallTipping  setati subtitrare in limba romana

Posted in ACTUALITATE, ECOLOGIE, ECONOMIE, ENERGIE NATURALA | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

INVĂŢĂTURA DE CREDINŢĂ CREŞTINĂ ORTODOXĂ – CELE ZECE PORUNCI

Posted by Florian pe 29 Iunie, 2012,20:32

INVĂŢĂTURA DE CREDINŢĂ CREŞTINĂ ORTODOXĂ

CELE ZECE PORUNCI
113. Care este porunca intai?

Porunca intaia este aceasta: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Care te-a scos din pamantul Egiptului si din casa robiei. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine!” (Ies. 20, 2-3).

114. Ce invata aceasta porunca?
Aceasta porunca invata ca Dumnezeul cel din ceruri este adevaratul si singurul Dumnezeu, Caruia se cuvine slujirea si slava dumnezeiasca, si opreste inchinarea la alti dumnezei nascociti de mintea intunecata de pacat (idoli). Crestinul trebuie, deci, sa creada, sa nadajduiasca si sa-L iubeasca numai pe Dumnezeu, mai presus de orice; numai Lui sa-I inchine toate gandurile, simtirile si dorintele sale si sa nu se lepede de El, oricate suferinte s-ar abate asupra lui.
Porunca aceasta cere crestinului sa-si impodobeasca viata cu cele trei virtuti teologice: credinta, nadejdea si dragostea, singurele in stare sa-l pastreze in legatura stransa si continua cu Dumnezeu.

115. Cine pacatuieste impotriva acestei porunci?
Impotriva acestei porunci pacatuieste: 1) Cel ce se inchina la idoli; 2) Cel ce, cu stiinta si vointa, crede altfel decat invata Sfanta noastra Biserica Ortodoxa, adica ereticii; 3) Cel ce se leapada de invatatura crestina (apostatii); 4) Cel ce nu asculta de randuielile bisericesti cuprinse in canoanele Sfintei noastre Biserici (schismaticii); 5) Cel ce e stapanit de credinte desarte (superstitii) si alearga la tot felul de descantece, vrajitorii, chemarea spiritelor celor morti si alte lucruri de felul acesta; 6) Cel ce este stapanit de nadejdea gresita ca, oricat ar pacatui, Dumnezeu il va ierta, caci El este bun, precum si cel ce pierde nadejdea ca Dumnezeu il mai poate ierta vreodata pentru pacatele facute si de aceea nu se mai osteneste pe calea binelui; 7) Cel ce se iubeste pe sine mai mult decat pe Dumnezeu.

116. Se opreste oare prin porunca intai cinstirea ingerilor si a sfintilor?
Nu, caci cinstirea data lor este – precum s-a aratat mai inainte – alta decat aceea care se da lui Dumnezeu. Ingerilor si sfintilor se roaga crestinul numai pentru ca acestia sa mijloceasca pentru el catre Dumnezeu, prin rugaciunile lor.

117. Care este porunca a doua?

Porunca a doua este aceasta: „Sa nu-ti faci chip cioplit si nici asemanare a vreunui lucru din cate sunt in cer, sus, si din cate sunt pe pamant, jos, si din cate sunt in apele de sub pamant! Sa nu te inchini lor, nici sa le slujesti lor” (Ies. 20, 4-5).

118. Ce invata porunca aceasta?
Porunca a doua invata ca crestinul nu trebuie sa se inchine la idoli, adica la lucruri facute de maini omenesti sau la alte fapturi ale lui Dumnezeu, pe care sa le socoteasca inzestrate cu puteri dumnezeiesti. Se opreste adica idololatria, atat de raspandita pe vremea cand Dumnezeu a dat poporului evreu cele 10 porunci.

119. Dar ce inteles poate sa aiba aceasta porunca la crestini?
Este drept ca crestinii nu se mai gandesc astazi la zei mincinosi, adica la idoli, asa cum credeau unele popoare din vechime. Dar cuvantul „idol” a primit in crestinism si un alt inteles. De pilda, iubirea de argint, este numita de Sfantul Apostol Pavel „inchinare la idoli” (Col. 3, 5); tot asemenea lacomia la mancari si bauturi, caci dumnezeul lacomului este pantecele (Filip. 3, 19). Deci, banii, mancarea, hainele si alte lucruri care 1-ar face pe credincios rob al lor, pot fi considerate pe buna dreptate ca idolii lui.
De aceea, ca sa nu fie invinovatit de idololatrie, crestinul trebuie sa iubeasca pe Dumnezeu mai presus de orice.

120. Nu cumva prin cinstirea icoanelor crestinii calca in vreun chip porunca aceasta?
Nu, caci – precum s-a aratat – crestinii nu se inchina materialului din care sunt facute icoanele, nici zugravelilor de pe lemn, ci persoanelor al caror chip este zugravit pe icoane.
Porunca aceasta nu opreste cinstirea sfintelor icoane, care sunt reprezentari ale unor fiinte reale (Dumnezeu, sfintii) si despre care cel de al VII-lea Sinod Ecumenic a hotarat: «Este permis si chiar bineplacut inaintea lui Dumnezeu a face icoane. Acestor icoane sfinte nu li se da insa adorarea (inchinarea) care se cuvine numai lui Dumnezeu, ci venerarea sau cinstirea care se aduce persoanei infatisate pe icoana, iar nu materiei icoanei sau chipului de pe ea».

121. Care este porunca a treia?

Porunca a treia este: „Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert, ca nu va lasa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in desert numele Lui” (les. 20, 7).

122. Ce invata porunca aceasta?
Aceasta porunca invata ca este oprit a huli numele lui Dumnezeu, adica a-1 rosti fara cinstea cuvenita. lata si temeiul acestui lucru: Numele oricarei fiinte sau lucru trezeste in noi ceva din acea fiinta sau lucru. Asa se intelege ca anumite cuvinte au in ele ceva frumos si atragator. De pilda cuvantul „mama” sau „tata” trezesc in inima celui care le rosteste o mare bucurie si pretuire. Cu atat mai frumos este pentru adevaratul crestin numele Tatalui ceresc, Care i-a dat viata si binecuvantarile ceresti si Care este izvorul a toata sfintenia si dragostea.
De aici intelegem ca si numele lui Dumnezeu este sfant, precum Dumnezeu insusi este sfant.

123. In ce chip se poate lua numele lui Dumnezeu in desert?
Numele lui Dumnezeu se poate lua in desert prin:
1) Purtarea necuviincioasa in biserica;
2) Necinstirea lucrurilor sfinte;
3) Cartirea impotriva randuielilor lui Dumnezeu;
4) Injuraturi sau blesteme;
5) Nesocotirea fagaduintelor facute in numele lui Dumnezeu;
6) Juramant mincinos, adica atunci cand luam pe Dumnezeu ca martor pentru ceea ce nu este adevarat;
7) Calcarea juramantului cu stiinta si vointa;
8) Intrebuintarea cu usurinta a juramantului, atunci cand Dumnezeu este luat ca martor si chezasie pentru lucruri neinsemnate.

124. Juramantul este, oare, oprit cu desavarsire?
Juramantul nu este oprit atunci cand se face dupa voia lui Dumnezeu, adica atunci cand nu se face pentru un lucru neinsemnat si cand cel ce jura este hotarat sa spuna numai adevarul.
Insusi Dumnezeu S-a jurat pe Sine, dupa cum spune Sfanta Scriptura: „Dumnezeu, cand a dat fagaduinta lui Avraam, de vreme ce nu avea pe nimeni mai mare pe care sa Se jure, S-a jurat pe Sine insusi” (Evr. 6, 13). Mantuitorul S-a jurat, de asemenea, la judecata, ca este Fiul lui Dumnezeu (Matei 26, 63-64). Asemenea si Sfintii Apostoli s-au jurat, intarind prin aceasta adevarurile propovaduite (Rom. 1, 9; 1 Cor. 1, 23; Gal. 1, 20).
Cand Mantuitorul a spus: „Sa nu va jurati nicidecum… ci cuvantul vostru sa fie: ceea ce este da, da; si ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decat aceasta de la cel rau este” (Matei 5, 34, 37), El nu a oprit cu desavarsire juramantul, ci numai juramantul facut cu usurinta si pentru lucruri neinsemnate si neadevarate.
Juramantul drept si facut pentru lucruri inalte fiind o fapta de slujire a lui Dumnezeu, caci prin el se recunoaste ca Dumnezeu este atotstiutor si atotprezent, trebuie tinut cu sfintenie. Calcarea lui este pacat, dupa cum pacat este si juramantul mincinos (Zah. 5, 4). De aceea, crestinul trebuie sa se fereasca de a jura cu usurinta sau in chip mincinos.

125. Ce este fagaduinta sau votul?
Fagaduinta sau votul este indatorirea cu care crestinul se leaga de buna voie in fata lui Dumnezeu sa faca o fapta de o deosebita vrednicie morala, drept recunostinta pentru binefacerile primite. Fagaduinta nu poate cuprinde fapte la care omul este deja indatorat prin porunci si nici fapte lipsite de pret moral. Fagaduinta se poate face de catre orice credincios; ea este un mijloc pentru intarirea vointei in virtuti, pentru aratarea evlaviei adevarate si duce la desavarsirea morala.
In Sfanta Scriptura gasim multe pilde de fagaduinte facute de barbati evlaviosi. Astfel, Iacov, desteptandu-se din visul sau, fagaduieste ca piatra care i-a slujit drept capatai o va face altar de inchinare lui Dumnezeu (Fac. 28, 20-22); iar Sfantul Apostol Pavel si-a tuns parul capului, pentru implinirea unei fagaduinte (Fapte 21, 23-26).
Fagaduinta facuta trebuie implinita, caci altfel inseamna lipsa de credinta si de ascultare pe care le datoram lui Dumnezeu. „De vei da fagaduinta Domnului Dumnezeului tau, sa nu intarzii a o implini, caci Domnul Dumnezeul tau o va cere de la tine si pacat vei avea asupra ta” (Deut. 23, 21-22).
De aceea, inainte de a face o fagaduinta, crestinul sa gandeasca bine daca e buna si daca o poate indeplini, caci „Mai bine sa nu fagaduiesti, decat sa nu implinesti ce ai fagaduit” (Eccl. 5, 4).

126. Care este porunca a patra?

Porunca a patra este aceasta: „Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca sa o sfintesti. Lucreaza sase zile si-ti fa in acelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau; sa nu faci in acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tau, nici asinul tau, nici orice dobitoc al tau, nici strainul care ramane la tine. Ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, marea si toate cele ce sunt intr-insele, iar in ziua a saptea S-a odihnit. De aceea a binecuvantat Domnul ziua a saptea si a sfintit-o” (Ies. 20, 8-11).

127. Ce invata porunca aceasta?
Aceasta porunca invata doua lucruri, si anume: datoria muncii in timpul celor sase zile ale saptamanii si datoria de a sarbatori ziua a saptea, ca zi de odihna, inchinata Domnului.

128. Este munca o datorie pentru crestin?
Da, munca este o datorie pentru fiecare crestin, dupa cum spune si Sfantul Apostol Pavel: „Daca cineva nu vrea sa lucreze, acela nici sa nu manance” (II Tes. 3, 10).

129. Cand a dat Dumnezeu porunca muncii?
Dupa invatatura Sfintei noastre Biserici, Dumnezeu a dat omului porunca muncii inca de la inceput, cand 1-a asezat in gradina raiului „ca s-o lucreze si s-o pazeasca” (Fac. 2, 15). Aceasta inseamna ca omul avea indatorirea sa munceasca si inainte de caderea in pacat. Fireste ca munca aceea nu era deloc obositoare si grea; totusi, era o indatorire de viata. Dupa savarsirea pacatului stramosesc insa, cand puterile omului au slabit si pamantul a fost blestemat din pricina pacatului, munca s-a facut mai cu greutate, omul trebuind sa-si castige cele trebuincioase vietii sale „in sudoarea fetei” (Fac. 3,, 19). Astfel este lesne de inteles ca, din pricina asprimii ei, munca n-a fost facuta cu placere. Lumea veche cauta sa scape de ea, o privea ca o injosire, se rusina de ea si o lasa pe seama sclavilor.

130. Cum este considerata munca in invatatura crestina?
Invatatura crestina a schimbat parerea din vechime asupra muncii. Mantuitorul a aratat munca drept lucru sfant, cand a zis: „Tatal Meu pana acum lucreaza; si Eu lucrez” (Ioan 5, 17) si a ridicat-o din nou la cinstea data ei de Dumnezeu. Dupa traditia crestina, Mantuitorul insusi a lucrat pana la varsta de 30 de ani in atelierul de tamplarie al batranului Iosif din Nazaret, iar pe Ucenicii Sai si i-a ales dintre pescarii de pe marginea lacului Ghenizaret, care erau muncitori cu bratele. De altfel; Sfanta Scriptura este plina de pilde indemnatoare la munca: „Cea mai scumpa comoara pentru om este munca” (Pilde 12, 27).

131. Ce foloase aduce omului munca?
Prin munca, omul isi castiga in chip cinstit cele ale traiului si isi dezvolta puterile trupesti si sufletesti. Munca este, apoi, izvor de virtuti. Ea lumineaza mintea, intareste vointa, inalta simtamintele, aduce rabdare, barbatie, stapanire de sine, potoleste patimile si inlatura ispitele.
Dupa invatatura crestina, se cuvine aceeasi pretuire atat muncii cu bratele, cat si muncii cu mintea, caci amandoua aceste feluri de munca aduc foloase si inalta viata omului.

132. Ce invata Biserica noastra despre rasplatirea muncii?
Potrivit cuvantului Mantuitorului: „vrednic este lucratorul de plata sa” (Luca 10, 7), Biserica noastra invata ca muncitorul trebuie sa fie platit, dupa merit, pentru munca sa. Nedreptatirea muncitorului cu privire la plata ce i se cuvine pentru munca lui si asuprirea lui, din partea exploatatorilor, sunt pacate strigatoare la cer, dupa cum spune Sfanta Scriptura: „Iata, plata lucratorilor care au secerat tarinile voastre, pe care voi ati oprit-o, striga; si strigatele seceratorilor au intrat in urechile Domnului Savaot” (Iacov 5, 4).
Crestinismul cere munca de la fiecare credincios, pretuieste munca dupa merit si socoteste lenea si trairea din munca altora drept un mare pacat.
Dar crestinismul mai invata ca nu trebuie sa uitam nici de sufletul nostru. „Caci ce-i foloseste omului sa castige lumea intreaga, daca-si pierde sufletul?” (Marcu 8, 36).
Munca este o indatorire de viata, dar grija pentru mantuirea sufletului este datoria cea mai mare a crestinului.
De aceea, porunca a patra cere crestinului ca, dupa zilele de oboseala a bratelor si a mintii pentru castigarea in mod cinstit a celor trebuincioase vietii, sa se opreasca intr-o anumita zi de la munca sa obisnuita, sa mearga la biserica, sa se inchine lui Dumnezeu si sa-si hraneasca sufletul cu invataturile cele sfinte. Aceasta o cere crestinului si porunca intai bisericeasca. Dupa sfanta slujba, se cuvine ca crestinul sa se odihneasca trupeste si sufleteste, impodobindu-se cu facerea de fapte bune in slujba aproapelui.

133. Care este ziua de odihna?
In Vechiul Testament, poporul evreu a tinut si tine si astazi, ca zi de odihna, sambata, in amintirea eliberarii sale din robia Egiptului.
Crestinii insa tin Duminica, fiindca in aceasta zi a inviat Mantuitorul din morti, aducand izbavirea din robia pacatului. Iar faptul acesta este de cea mai rnare insemnatate pentru ca, dupa cum spune Sfantul Apostol Pavel: „Daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta noastra” (I Cor. 15, 14).
Cum ca Mantuitorul a inviat in ziua Duminicii marturisesc limpede toti Sfintii Evanghelisti: „Iar in ziua intaia a saptamanii, Maria Magdalena a venit la mormant, dis-de-dimineata, fiind inca intuneric, si a vazut piatra rasturnata de pe mormant” (Ioan 20, 1; cf. Matei 28, 1-2; Marcu 16, 1-7; Luca 23, 54-56). Cuvintele „ziua intaia a saptamanii” sau „intr-una din sambete” exprima duminica, fiindca evreii numeau „sabat” sau „sambata” atat ziua a saptea, cat si intreaga saptamana. Iar zilele saptamanii le numeau astfel: Intaia zi dupa sambata, adica duminica, o numeau „intaia a sambetei” sau „intaia a sambetelor” sau „una dintre sambete”. A doua zi dupa sambata sau luni o numeau a doua a sambetei, si asa mai departe. Din aceasta se intelege ca Mantuitorul a inviat in ziua de duminica.
Apoi Duminica mai are insemnatate deosebita pentru crestini deoarece intr-o zi de duminica S-a pogorat Duhul Sfant peste Sfintii Apostoli (Fapte 2, 1-4).
Crestinii tin duminica drept zi de odihna inchinata lui Dumnezeu, chiar de pe timpul Sfintilor Apostoli, dupa cum citim tot in Sfanta Scriptura: „In ziua intaia a saptamanii, adunandu-ne noi sa frangem painea, Pavel, care avea de gand sa plece a doua zi, a inceput sa le vorbeasca si a prelungit cuvantul lui pana la miezul noptii” (Fapte 20, 7). „A frange painea» inseamna ca Ucenicii se adunau sa faca rugaciuni, sa savarseasca Sfanta Liturghie si sa se impartaseasca. Prin urmare, Sfanta Liturghie se facea in zilele de duminica.
Deci, tinand duminica in locul sambetei, crestinii nu calca nicidecum porunca a patra, caci ei traiesc dupa randuielile Mantuitorului si ale Sfintilor Sai Apostoli.
Tot ca zile ale Domnului trebuie socotite, afara de duminici, si celelalte sarbatori randuite de Sfanta noastra Biserica Ortodoxa.

134. Care este porunca a cincea?

Porunca a cincea este: „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie bine si sa traiesti ani multi pe pamantul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-l va da tie” (les. 20, 12).


Cele patru porunci dumnezeiesti despre care s-a vorbit pana acum au aratat datoriile crestinului fata de Dumnezeu, cuprinse pe scurt in datoria dragostei fata de El.
Curatia si taria dragostei fata de Dumnezeu se adevereste insa prin dragostea fata de oameni, caci: „Daca zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele sau il uraste, mincinos este! Pentru ca cel ce nu iubeste pe fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, cum poate sa-L iubeasca? Si aceasta porunca avem de la El: cine iubeste pe Dumnezeu sa iubeasca si pe fratele sau” (I Ioan 4, 20, 21). Dintre oameni, mai intai trebuie iubiti parintii, care ne-au nascut si ne-au crescut si, ca atare, dupa Dumnezeu, sunt binefacatorii nostri cei mai mari, in viata pamanteasca.
Din aceasta pricina, cele sase porunci dumnezeiesti, care vorbesc despre datoriile sau dragostea fata de oameni, incep cu porunca de a cinsti parintii.

135. Ce inseamna a cinsti pe parinti?
A cinsti pe parinti inseamna:
1) A-i iubi, adica a le dori si face tot binele cu putinta. Iubirea fata de parinti este si o porunca a firii; de aceea o si gasim la toate popoarele, chiar si la toate vietuitoarele, oricat de salbatice ar fi ele.
2) A asculta de ei. „Copii, ascultati pe parintii vostri in Domnul, ca aceasta este cu dreptate” (Efes. 6, 1). „Fiule, pazeste povata tatalui tausi nu lepada indemnul maicii tale” (Pilde 6, 20).
3) A nu-i supara cu ceva si a ne purta fata de ei cu toata cuviinta, vorbind despre ei si cu ei numai de bine. „Cel ce va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa sa fie dat mortii, ca a grait de rau pe tatal sau si pe mama sa si Sangele sau este asupra sa” (Lev. 20, 9).
4) A-i ajuta la nevoie, mangaindu-i in necazuri si inseninandu-le batranetile. „Fiule, sprijineste pe tatal tau la batranete si nu-l mahni in viata lui” (Int. Sir. 3, 12).
Pilda in privinta aceasta este insusi Mantuitorul Hristos, cand, rastignit pe Cruce, a incredintat pe sfanta Sa Maica ucenicului Sau prea iubit, Ioan, ca sa aiba grija de ea (Ioan 19, 26-27).
5) A ne ruga lui Dumnezeu pentru ajutorarea lor, cand sunt in viata, iar dupa moarte, pentru odihna sufletelor lor, implinindu-le vointa cea din urma si pastrandu-le frumoasa amintire.

136. De ce la porunca despre cinstirea parintilor Dumnezeu adauga, ca ceva deosebit, fagaduinta fericirii si a vietii indelungate?
Dumnezeu adauga fagaduinta aceasta pentru a indemna si mai mult la implinirea poruncii, caci pe ea se intemeiaza buna randuiala in familie si in orice fel de viata obsteasca.

137. Pe cine mai trebuie sa cinsteasca copiii asemenea parintilor lor?
Copiii au datoria sa cinsteasca, asemenea parintilor lor, pe toti oamenii care intr-un fel oarecare poarta grija de binele si fericirea lor. Asa sunt: preotii, care se ingrijesc de mantuirea lor sufleteasca, invatatorii, care le lumineaza si imbogatesc mintea cu invataturi folositoare pentru viata, nasii de Botez etc.

138. Dar parintii au datorii fata de copii?
In cele zece porunci nu gasim o porunca deosebita cu privire la datoriile parintilor fata de copii. Dar nici nu-i nevoie, fiindca acestea sunt ceva foarte firesc. Daca si animalele isi fac datoria de a hrani si creste puii lor, cu atat mai mult trebuie sa faca aceasta omul, care este faptura cea mai aleasa a lui Dumnezeu, inzestrata cu judecata.
Dupa cum dragostea copiilor fata de parinti este o porunca, la fel si dragostea parintilor fata de copii este tot o porunca a legii firesti. Din ea rasar simtamintele cele mai alese, pe care invatatura crestina cauta sa le indrepte spre slava lui Dumnezeu si fericirea credinciosilor Sai.
Dupa invatatura Bisericii, copiii sunt un dar dumnezeiesc de mare pret; de aceea grija parintilor pentru ei inseamna o mare raspundere.

139. Care sunt datoriile parintilor fata de copii?
Aceste datorii sunt, pe scurt, urmatoarele:
1) Sa-i iubeasca, sa se ingrijeasca de buna lor stare trupeasca, de hrana, imbracamintea si sanatatea lor, caci: „Daca cineva nu poarta grija de ai sai si mai ales de casnicii sai s-a lepadat de credinta si este mai rau decat un necredincios” (I Tim. 5, 8).
2) Sa le dea un mijloc de a castiga in chip cinstit cele trebuincioase traiului.
3) Sa le dea o crestere buna, pentru a-i face cetateni vrednici ai patriei pamantesti si ai patriei ceresti.
Temelia bunei cresteri a copiilor o pun parintii prin sfaturile si pilda vietii lor, laudand, mustrand si la nevoie chiar si pedepsind, caci: „Care este fiul pe care tatal sau nu-l pedepseste?” (Evr. 12, 7). Indeosebi, credinciosii trebuie sa se ingrijeasca de buna crestere a copiilor si in cele religioase si morale, dupa cuvintele Sfantului Apostol Pavel: „Parintilor, nu intaratati la manie pe copiii vostri, ci cresteti-i intru invatatura si certa-rea Domnului” (Efes. 6, 4). Invatatura si pilda buna a parintilor se intiparesc adanc in inima copiilor si-i deprind la viata cinstita.

140. Care este porunca a sasea?

Porunca a sasea este: „Sa nu ucizi” (Ies. 20, 13).

141. Ce invata porunca aceasta?
Viata pamanteasca este cel mai mare bun al omului si temelia tuturor celorlalte bunuri de care se poate invrednici cineva pe pamant. Dupa invatatura Sfintei noastre Biserici, Dumnezeu fiind Creatorul vietii omenesti, numai El, si nu omul, are drepturi nemarginite asupra ei.
Apoi, viata pamanteasca este timpul de pregatire pentru viata vesnica. In aceasta se cuprinde pretul mare al vietii pamantesti pentru crestini. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: «Vrei sa stii pentru ce este de pret aceasta viata? Fiindca este pentru noi temelia vietii viitoare si prilej si loc de lupta si alergare pentru cununile ceresti»639 (Sfantul Ioan Gura de Aur, Catre poporul antiohian, Omilia 6, 4, Migne, P. G., XLVin, col. 86).
Fiind un dar al lui Dumnezeu si avand un pret atat de mare, pastrarea si ingrijirea vietii, pentru timpul randuit ei de Dumnezeu, este si o datorie si un drept al fiecarui credincios.
Tocmai aceasta cere Dumnezeu prin porunca a sasea din Decalog, cand opreste uciderea.

142. Cate feluri de ucidere sunt?
Sunt doua feluri de ucidere: trupeasca si sufleteasca. Uciderea trupeasca inseamna ridicarea vietii aproapelui cu orice fel de arma, sau lovirea si ranirea lui, care-i aduc mai tarziu moartea.
Tot ucidere a aproapelui inseamna:
1) Istovirea lui printr-o munca ce-i intrece puterile trupesti si astfel ii grabeste sfarsitul;
2) Purtarea cu asprime fata de el, ceea ce-1 amaraste si, de asemenea, ii poate scurta viata;
3) Lasarea lui sa moara de foame, fie ca nu i se dau cele trebuincioase traiului, fie ca nu i se da putinta sa si le castige singur;
4) Orice fapta care-i primejduieste si nimiceste viata;
5) Ucidere inseamna si avortul, cu buna stiinta si voie.

143. Ce inseamna uciderea sufleteasca?
Uciderea sufleteasca inseamna pilda rea, prin vorbe si fapte necuviincioase, prin care se da aproapelui pricina de a se abate din calea cea buna si a pacatui, ceea ce ii aduce moartea sufletului, dupa cuvantul Sfintei Scripturi, care zice: „Pacatul, odata savarsit, aduce moarte” (Iacov 1, 15). Cu privire la aceasta, Mantuitorul spune: „Cine va sminti pe unul dintre acestia mici, care cred in Mine, mai bine i-ar fi lui de si-ar lega de gat o piatra de moara si sa fie aruncat in mare” (Marcu 9, 42).
Tot ucidere sufleteasca inseamna: pizma, mania, clevetirea si ura aproapelui, caci „Oricine uraste pe fratele sau este ucigas de oameni” (I Ioan 3, 15).

144. Porunca a sasea opreste numai uciderea aproapelui?
Nu. Aceasta porunca opreste si sinuciderea, adica nimicirea cu buna stiinta si voie a vietii proprii. Caci daca este impotriva firii a ucide pe un om, care este asemenea noua, cu atat mai mult este impotriva firii a ne ucide pe noi insine. Dupa invatatura Sfintei noastre Biserici, viata noastra este a lui Dumnezeu, Care ne-a dat-o, si deci nu avem voie sa facem cu ea ce voim.

145. Este si o sinucidere sufleteasca?
Da, si anume atunci cand omul consimte sa traiasca in pacat, caci: „Plata pacatului este moartea” (Rom. 6, 23).

146. Este uciderea un pacat greu?
Uciderea este pacatul cel mai mare pe care-l poate savarsi cineva fata de aproapele si fata de sine insusi. Sfanta Scriptura numara uciderea printre pacatele strigatoare la cer. „Glasul Sangelui fratelui tau striga catre Mine din pamant” (Fac. 4, 10).

147. De ce este uciderea un pacat foarte greu?
Uciderea este un pacat foarte greu fiindca prin ea:
1) Se distruge o fiinta care poarta in sine chipul lui Dumnezeu;
2) Se intra cu nelegiuire in drepturile lui Dumnezeu, Care este singurul stapan asupra vietii si a mortii;
3) Se rapeste un drept firesc al fiecaruia si bunul cel mai de pret daruit omului de Dumnezeu si pe care nimeni nu-1 mai poate inapoia;
4) Se calca porunca dragostei;
5) Se stirbesc drepturile societatii fata de care fiecare om are anu-mite datorii de implinit;
6) Se ucid serii intregi de urmasi, care aveau dreptul la viata si puteau fi de mare folos societatii. Uciderea este pacat impotriva lui Dumnezeu, impotriva firii omului si impotriva societatii.
In ce priveste pe sinucigasi, deoarece ei de buna voie rup legatura cu Dumnezeu, Biserica, prin canoanele ei, opreste inmormantarea lor dupa randuielile crestinesti. Aceasta, bineinteles, daca atunci cand s-au sinucis au fost in deplinatatea mintii.

148. Care este porunca a saptea?

Porunca a saptea este: „Sa nu fii desfranat” (Ies. 20, 14).

149. Ce se opreste prin aceasta porunca?
Prin aceasta porunca sunt oprite toate cugetele si dorintele necurate, toate cuvintele si faptele necuviincioase de care crestinul trebuie sa se rusineze inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. De asemenea, porunca aceasta opreste toate acele lucruri si fapte care pot duce pe crestin la pacatul desfranarii, precum: imbracamintea necuviincioasa, necumpatarea in mancare si bautura, citirea cartilor pornografice, jocurile si cantecele necuviincioase, betia si lenea. Tot de pacatul desfranarii tine si calcarea credintei dintre sot si sotie, adica adulterul.
Dragostea dintre sot si sotie trebuie sa se asemene in curatie cu dragostea dintre Hristos si Biserica (Efes. 5, 21-33). Orice abatere de la aceasta dragoste curata, fie si numai cu gandul, inseamna o calcare a poruncii a saptea (Matei 5, 28). Dar si pana la casatorie, crestinul trebuie sa se pazeasca curat de orice desfranare. Daca unul dintre soti moare, iar cel ramas in viata nu poate sa se pazeasca curat, atunci sa se recasatoreasca (I Tim. 5, 14). Biserica ingaduie casatoria a doua si chiar pe a treia.

150. Este desfranarea un pacat mare?
Desfranarea este un pacat foarte mare, fiindca rapeste omului curatia trupeasca si sufleteasca, vatama sanatatea, intuneca mintea, impietreste inima si indeparteaza pe credincios de Dumnezeu. Pe de alta parte, ea mai indeamna si la alte pacate, ca: minciuna, furtul, omorul.
Sfanta Scriptura indeamna sa fugim de pacatul desfranarii: „Fugiti de desfranare! Orice pacat pe care-l va savarsi omul este in afara de trup. Cine se deda insa desfranarii pacatuieste in insusi trupul sau” (I Cor. 6, 18). Cei ce se fac vinovati de astfel de pacate nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu (1 Cor. 6, 8-9). Datoria crestinului este, deci, sa se fereasca de acest pacat si de toata ispita spre el, prin rugaciune, post, munca si stapanirea poftelor.

151. Care este porunca a opta?

Porunca a opta este: „Sa nu furi” (les. 20, 15).

152. Ce opreste aceasta porunca?
Aceasta porunca opreste luarea sau insusirea pe nedrept a bunurilor straine. Impotriva acestei porunci se pacatuieste prin:
1) Luarea pe ascuns a lucrurilor straine (furt);
2) Luarea cu sila si pe fata a lucrurilor altuia (pradare);
3) Luarea bunurilor straine prin mijloace viclene (inselaciune), de pilda prin falsificare de acte, cumparare cu bani falsi, vanzarea cu masuri mincinoase, delapidare;
4) Vanzarea celor trebuitoare traiului cu preturi de doua sau mai multe ori mai mari (specula);
5) Luarea de dobanda mare (camatarie);
6) Oprirea platii cuvenite lucratorilor;
7) Luarea de bani pentru lucruri pe care cineva este indatorat de slujba sa sa le faca, sau pentru a le face altfel de cum cere legea (mita);
8) Neintoarcerea lucrului luat cu imprumut;
9) Neimplinirea datoriei cerute de slujba pe care o are cineva, adica primirea unei plati fara a munci;
10) Trairea din cersetorie, atunci cand cineva poate sa-si castige hrana prin munca;
11) Insusirea lucrurilor inchinate lui Dumnezeu sau lasate prin daruri si testamente Bisericii (sacrilegiu);
12) Vanzarea si cumpararea pe bani a harului sfintitor, adica cumpararea cu bani, si nu dobandirea prin vrednicie, a puterii de a savarsi slujbe bisericesti (simonie).

153. Este furtul un pacat greu?
Da, furtul este un pacat greu, fiindca loveste in datoria de a fi drepti si a iubi pe aproapele nostru.
Sfantul Apostol Pavel il numara printre pacatele care il lipsesc pe faptuitor de imparatia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 10).
Deci, datoria crestinului este sa-si castige cele de trebuinta numai prin munca cinstita si nicidecum sa-si insuseasca pe nedrept lucrurile straine.

154. Care este porunca a noua?

Porunca a noua este: „Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau” (les. 20, 16).

155. Ce opreste aceasta porunca?
Aceasta porunca opreste minciuna, care inseamna tainuirea cu stiinta si vointa a adevarului, pentru a insela, rataci si pagubi pe altul.

156. Cum se poate savarsi minciuna?
Minciuna se savarseste cu vorba, cu scrisul, cu fapta sau si numai cu anumite semne, sau cu tacerea. De pilda, cineva stie ca ceea ce se spune despre altul nu este adevarat si, totusi, nu arata adevarul, ci tace, zambeste sau face un semn de intarire a celor spuse.

157. Care sunt chipurile minciunii?
Minciuna poate lua diferite chipuri. Iata pe cele mai insemnate dintre ele:
1) Marturia mincinoasa, juramantul stramb si para nedreapta impotriva aproapelui;
2) Naravul de a adauga cate ceva la adevarul lucrurilor, adica de a inflori mereu lucrurile, incat nu se mai poate sti care este adevarul. De asemenea, naravul de a te lauda cu lucruri pe care nu le ai, sau de a tainui pe cele avute, spre a insela pe altii;
3) Viclenia sau vorba cu doua intelesuri, din care nu se poate deosebi adevarul si prin care se urmareste inselarea cuiva;
4) Prefacatoria (falsitatea), adica ascunderea minciunii sub chipul prieteniei, dragostei si al binefacerii, spre a insela si pagubi pe altii;
5) Lingusirea, care inseamna laudarea cuiva pentru insusiri pe care acela nu le are, in scopul castigarii de foloase nemeritate;
6) Fatarnicia (ipocrizia), adica primirea fara gand curat a parerilor si spuselor altuia, pentru a castiga foloase deosebite de pe urma acestui lucru. Cei cuprinsi de fatarnicie una gandesc si alta spun si fac. De pacatul fatarniciei se fac vinovati si cei care se arata ca tin randuielile bisericesti, pe cand, de fapt, nu le tin. Pe vremea Mantuitorului cadeau in pacatul fatarniciei mai ales fariseii si carturarii; de aceea rninciuna prin fatarnicie se mai numeste si fariseism;
7) Grairea de rau, clevetirea sau calomnia, prin care se pun pe seama cuiva cuvinte rele pe care acela nu le-a spus, sau fapte rele pe care nu le-a facut, cu gandul de a-i face rau. Tot aici se numara si raspandirea celor nascocite pe seama cuiva.

158. Este minciuna un pacat?
Din orice motiv s-ar spune si in orice chip s-ar savarsi, minciuna este pacat mare si iata de ce:
1) Credinciosului ii este dat de Dumnezeu sa caute, sa cunoasca si sa marturiseasca adevarul, avand ca talmaci al gandurilor si simtamintelor sale, graiul.
Minciuna, facand rea intrebuintarea de grai, nesocoteste acest dar de mare pret cu care este inzestrat numai omul, si prin aceasta injoseste pe omul mincinos si pagubeste pe ceilalti semeni. Minciuna este primejdioasa, fiindca se furiseaza pe nesimtite in sufletul omului, prinde radacini si numai cu mare greutate poate fi scoasa;
2) Dupa invatatura Sfintei noastre Biserici, omul este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Prin minciuna se intuneca in om chipul lui Dumnezeu care este adevarul vesnic si se intipareste chipul diavolului care este tatal minciunii;
Omului ii este dat sa traiasca impreuna cu altii. Viata de obste poate inflori insa numai daca oamenii au incredere unii in altii, iar increderea intre ei se arata limpede prin dragostea de adevar. Minciuna, dimpotriva, inabusind adevarul, roade increderea dintre oameni, otraveste legaturile de dragoste si de dreptate dintre ei si astfel face cu neputinta inflorirea vietii de obste.
„Omul parator, tradator si martor mincinos, este fiara prefacuta si mult impleticita, tulbura judecatile, desparte pe barbat de femeie, incurca pe stapanitori, face dezbinari, intarata pe oameni unul asupra altuia, desparte prietenii, varsa Sange, pagubeste, rapeste, nedreptateste, dezbraca orfanii, intristeaza vaduvele, darama case, risipeste sate, pustieste orase si pierde popoare intregi”640 (Sfantul Ioan Gura de Aur, Hristoitia, p. 101).
Minciuna este lucrul diavolului, care printr-o minciuna i-a facut pe cei dintai oameni sa calce porunca lui Dumnezeu si de atunci indeamna mereu la acest pacat. De aceea, in Sfanta Scriptura diavolul este numit: „Tatal minciunii” (Ioan 8, 44).
Dumnezeu uraste minciuna: „Buzele cele graitoare de minciuna sunt uraciune inaintea Domnului” (Pilde 12, 22). Fiind fapta urata, minciuna nu poate ramane fara pedeapsa. Daca uneori scapa de pedeapsa oamenilor, nu poate scapa insa nicidecum de pedeapsa lui Dumnezeu, caci: „Partea… tuturor celor mincinosi este in iezerul care arde, cu foc si cu pucioasa, care este moartea a doua” (Apoc. 21, 8).
De aceea, Sfanta Scriptura ne indeamna sa ne ferim de pacatul minciunii: „Nu va mintiti unul pe altul” (Col. 3, 9). Sau: „Lepadand minciuna, graiti adevarul fiecare cu aproapele sau, caci unul altuia suntem madulare„ (Efes. 4, 25).
Deci, porunca a noua din Decalog, oprind marturia mincinoasa si orice fel de minciuna, cere fiecarui crestin sa spuna adevarul si sa se straduiasca pentru biruinta adevarului. „Cel ce voieste sa iubeasca viata si sa vada zile bune sa-si opreasca limba de la rau si buzele sale sa nu graiasca viclesug” (I Petru 3, 10).

159. Este dator crestinul sa spuna intotdeauna tot ceea ce stie?
Datoria adevarului nu cere intotdeauna marturisirea tuturor celor stiute. Ea este ingradita prin datoria de a pastra nedescoperite lucrurile care ni s-au incredintat pe temeiul increderii in cuvantul nostru ca vom pastra tacerea (datoria discretiei, adica a pastrarii celor incredintate spre a nu fi destainuite). De asemenea trebuie pastrate nedestainuite si lucrurile in legatura cu slujba fiecaruia, dupa cum cere legea (Datoria secretului profesional).
Destainuirea lucrurilor incredintate spre pastrare se poate face numai la cererea autoritatilor indreptatite, sau cand prin tacerea asupra lor se pagubeste viata de obste.
Numai destainuirile crestinului la Sfanta Taina a Spovedaniei nu pot fi date in vileag niciodata de catre duhovnic.

160. Care este porunca a zecea?

Porunca a zecea este: „Sa nu doresti nimic din cate are aproapele tau” (les. 20, 17).

161. Ce opreste aceasta porunca?
Porunca a zecea opreste insusirea lucrurilor altuia, precum si pofta dupa ele, dorirea lor. Caci daca cineva doreste ceva, atunci va cauta sa-si insuseasca ceea ce doreste.
Aceasta porunca opreste deci toate cugetele, dorintele si poftele necurate ale inimii, fiindca din ele se nasc apoi tot felul de fapte rele. Nu este de ajuns numai sa nu furam lucrul aproapelui, dar nici nu ne este ingaduit sa-1 dorim si sa-1 poftim in sufletul nostru, fiindca pofta naste pacatul, iar pacatul infaptuindu-se naste moartea vesnica (Iacov 1, 15). Mantuitorul spune: „Caci din inima ies ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule” (Matei 15, 19).
Asadar, porunca a zecea cere starpirea din radacina a cauzelor raului, care salasluiesc in inima omului si se cuprind in pofta zamislitoare de pacat. Deci crestinul este dator sa se curateasca de poftele rele, sa lupte impotriva lor prin rugaciune, post si prin impartasirea cu Sfintele Taine, precum citim in Sfanta Scriptura: „Sa ne curatim pe noi de toata intinarea trupului si a duhului, desavarsind sfintenia infrica lui Dumnezeu” (II Cor. 7, 1).

Back to: “Catehism

Posted in CREDINTA, CUGETARI, CULTURA, EDUCATIE | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

HAPPY NEW YEAR 2010 !

Posted by Florian pe 31 Decembrie, 2009,8:39

Un An Nou fericit 2010 !
La Multi Ani cu sanatate, fericire, iubire si prietenie !

 

Posted in ACTUALITATE, ENERGIE NATURALA, EVENIMENT, MUZICA, SANATATE, VIDEO | Etichetat: , , , , , , , | 1 Comment »

La multi ani 2010 ! Plugusorul urare de belsug si sanatate.

Posted by Florian pe 30 Decembrie, 2009,9:01

PLUGUSORUL

Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu mânati,
Lângã boi v-alãturati
Si cuvântul mi-ascuttati:

S’a sculat mai an
Bãdica Traian
Si-a încãlecat
Pe-un cal învãtat,

Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frâu de mãtasã,
Cât vita de groasã.

Si în scãri s’a ridicat,
Ca s’aleaga-un loc curat
De arat si semãnat.
Si’n curând s’a apucat,

Câmpul neted de arat,
În lungis
Si’n curmezis
S’a apucat într’o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei
În coada cu dalbei,
În frunte tintatei.
Mânati flãcai: hãi, hãi!

Ziua toatã a lucrat,
Brazda neagrã a rãsturnat
Si prin brazde-a semãnat
Grâu mãrunt si grâu de varã,
Sã dea Domnul sã rãsarã.

Si când lucrul a sfârsit
Iatã, mare, s’a stârnit,
Un vânt mare pe pãmânt
Si ploi multe dupã vânt,

Pãmântul de-a rãcorit
Si sãmânta a’ncoltit
La lunã, la sãptãmânã
Îsi umplu cu aur mâna.

Si se duse ca sã vadã
De i-a dat Dumnezeu roadã
Si de-i grâul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Mânati flãcãi: hai, hai!

Traian iute s’a întors…
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nãzdrãvan,
Cum îi place lui Traian:

Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a’ncãlecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumpãrat
Ca sã facã seceri mari
Pentru secerãtori tari.
Si sã facã seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strâns fine si vecine
Si vreo trei babe bãtrâne,
Care stiu rândul la pâne;
Si pe câmp i-a dus
Si pe toti i-a pus,

La lucrul pamântului
In rãcoarea vântului.

Ei cu stânga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan înaintau
De pãrea cã înotau.
Mânati mãi: hãi, hãi!

Altii în urma lor legau
Si clãi mândre ridicau,
Apoi carele’ncãrcau
Si pe toate le cãrau
În capul pãmântului,
În bãtaia vântului.

Arie pe loc faceau
Si grâul îl treerau;
Harabale încãrcau
Si la moarã le porneau.

Si turnau deasupra’n cos
Grâu mãruntel de cel ros,
De sub piatrã în covatã
Curgea fãina curatã.

Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se înturna.

Iarã mândra jupâneasã
Auzea tocmai din casã
Chiotul flãcãilor
Scârtâitul carelor.
Mânati mãi: hãi, hãi!

În cãmarã ea mergea
Si din cui îsi alegea
Sita mare si cam deasã
Tot ca pânza de mãtasã

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pâne plãmãdea
Si-o lãsa pânã dospea;

Colacei cã învârtea
Pe lopata mi-i culca
Si’n cuptor mi-i arunca;
Apoi iarã cu lopata,
Rumeni îi scotea si… gata!

Atunci ea’mpãrtea vreo cinci,
La flãcãii cei voinici
Si’mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Mânati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mândre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sã vã fie casa, casã;
Sã vã fie masa, masã;
Tot cu mesele întinse
Si fãcliile aprinse.
Si la anul sã trãiti,
Sã vã gãsim înfloriti,

Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogatã
De toate’ndestulatã.
Aho, aho!

Sursa: Crestin Ortodox.ro

Posted in ACTUALITATE, CREDINTA, CUGETARI, CULTURA, EVENIMENT, ISTORIE, MUZICA | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Longevitatea, sau cum poti trai mult si sanatos

Posted by Florian pe 17 Ianuarie, 2009,9:56

LONGEVITATEA

Sa traiesti cat mai mult, in stare de sanatate si multumire, nu este prea complicat. E suficient sa aplici consecvent cateva retete
simple. Si longevitatea se invata, ca orice lucru de pe pamant…

SANATATE

1. Mizati pe verde
Ceaiul verde este o bautura traditionala in China , tara care numara o multime de persoane trecute de 100 de ani. Cercetatorii de la „Medical College of Ohio” au descoperit, in 1997, ca pe langa antioxidantii pe care-i contine, ceaiul verde inhiba formarea si dezvoltarea celulelor canceroase.

2. Adoptati o pisica, sau mai bine un catel
Karen Allen, cercetator in medicina la Universitatea Buffalo (Statele Unite), afirma ca „un animalut joaca rolul de tampon asupra efectelor patogene ale stresului”. Un animalut in casa inseamna, deci, scaderea tensiunii arteriale si – ca urmare – si a riscurilor unei boli cardiace… Efecte benefice veti observa asupra copiilor a caror psihic se va echilibra simtitor.

3. Descoperiti algele tineretii vesnice
Spirulina constituie, realmente, o sursa unica de oligoelemente si de acizi grasi esentiali, ale caror proprietati in prevenirea
imbatranirii nu mai trebuie demonstrate… Rezultatul: o cura cu spirulina (capsule) aduce un surplus de tonus si de vitalitate.

4. Luati aspirina !
Aspirina nu mai este doar o arma impotriva febrei si a durerilor de cap. Conform studiilor efectuate de dr. Mary Beth Terry de la Universitatea Columbia din New York, folosirea regulata a acestui medicament in doze minime (exista in farmacii aspirina ASPENTER de 75 mg) scade simtitor pericolul imbolnavirii de cancer mamar.

5. Imitati albinele
Si convertiti-va la… miere si polen. Un studiu recent efectuat intr-un spital din New York a demonstrat ca ele actioneaza pozitiv asupra colesterolului si a trigliceridelor. Este de retinut faptul ca speranta de viata la apicultori este superioara celei a populatiei in general.

6. Crutati-va partenerul (partenera) de viata
5% din cazurile de cancer pulmonar nu se datoreaza fumatului activ, ci celui pasiv, cand fumator este tovarasul de viata sau colegii de birou. Un studiu american a constatat o crestere cu 23% a mortalitatii coronariene la barbatii nefumatori, casatoriti cu femei fumatoare.

7. Tineti sub control tensiunea arteriala
Odata cu trecerea anilor, tensiunea arteriala afecteaza tot mai grav speranta de viata. Prevenirea ei se bazeaza pe punerea in practica a unor reguli de viata bine cunoscute: exercitiile fizice, regimul alimentar echilibrat, sare cu masura si – in mod special – reducerea excesului de greutate.

8. Beti apa cu paharul mare
Cercetatorii americani au demonstrat ca peste 5 pahare cu apa baute zi de zi reduc cu 60% riscul afectiunilor cardiace.

9. Atentie la insulina!
Hormon-cheie al metabolismului – adica al utilizarii energiei alimentare -, insulina accelereaza procesul de imbatranire, atunci
cand este produsa in cantitate prea mare. Morala: zaharul putin va mentine tineri. Mancati miere!

10. Supravegheati-va ereditatea
Fiecare dintre noi este dotat cu o mostenire genetica pe care ar trebui sa o studiem indeaproape, pentru ca – adeseori – prezentam aceleasi predispozitii la o boala sau alta ca si parintii sau bunicii nostri.

11. Spalati-va pe maini
O igiena ireprosabila a mainilor (4 spalari pe zi) va permite sa contractati cu 25% mai putine guturaiuri si cu 50% mai putine
gastroenterite, comparativ cu persoanele cae se spala pe maini o singura data pe zi.

12. Faceti siesta
O echipa de cercetatori de la Universitatea din Boston a demonstrat ca o siesta facuta la mijlocul zilei poate face sa dispara semnele de oboseala a creierului si sa sporeasca performantele de memorie. Ei au constatat, de asemenea, o ameliorare cu 20% a capacitatii de invatare la persoanele care pot sa doarma in orele de pranz…

13. Evitati medicamentele combinate
Nu combinati medicamentele dupa sfaturi neavizate, consultati medicul sau farmacistul.

14. Inveliti-va
Conform unui studiu realizat la Universitatea din Lille , scaderea brusca de temperatura sporeste cu aproape 13% riscul unei crize cardiace.

15. Curatati tastatura calculatorului
Bacteriologii de la Universitatea Arizona au constatat ca aceasta contine – in medie – 25.000 de germeni microbieni, adica de 300 de ori mai mult decat colacul toaletei de la o institutie publica.

16. Testati unul din secretele sanatatii
Secretele sanatatii detinute de Kneipp: mergeti cu picioarele goale prin iarba udata de roua (atentie la viespi!). Acest pastor din secolul 19, precursor al terapiilor alternative, o facea in fiecare dimineata, pentru antrenarea rezistentei fizice…

17. Incercati Homeopatia
Studiile tind sa demonstreze tot mai mult ca homeopatia face sa dispara numeroase simptome, mai ales cele ale fibromyalgiei, adica oboseala cronica, de care sufera 1-2% din totalul populatiei de pe glob.

ALIMENTATIE

18. Ciocniti paharele
Pentru dr. Leonard Guarant de la Institutul de tehnologie din Massachusetts , consumul zilnic de vin (maximum 3 pahare) prelungeste speranta de viata cu aproape 30%.

19. Limitati consumul de carne
De aproape 50 de ani, studiile epidemiologice atrag atentia oamenilor de stiinta asupra anumitor patologii cronice asociate consumului de carne. La modul ideal, un adult n-ar trebui sa ingereze mai mult de 320 g de carne de vita pe saptamana, dar nelimitat peste, carnea de porc numai de sarbatori.

20. Votati cu otetul de mere
Utilizarea ca remediu a otetului de mere a fost popularizata de un medic american din Vermont , dr. Jarvis. Acesta a constatat
longevitatea exceptionala a persoanelor care-l consumau si a inceput sa il prescrie pacientilor sai (in doze moderate) datorita virtutilor sale drenante.

21. Mancati ciocolata, dar cu moderatie.
Prestigiosul „British Medical Journal” a publicat recent un studiu efectuat pe 8000 de subiecti, demonstrand ca la cei care consumau o cantitate modesta de ciocolata (intre 1-3 tablete pe luna), riscul mortalitatii era mai scazut cu 36% decat la cei care nu consumau ciocolata deloc.

22. Nu neglijati usturoiul !
Dupa ce-au descoperit un numar foarte mare de centenari in comitatul Jinshan, specializat in cultura usturoiului, cercetatorii chinezi au ajuns la concluzia ca acesta prelungeste viata. Usturoiul are capacitatea de a reduce tensiunea arteriala.

23. Nuci, tofu si fasole
Cercetatorii din Toronto au descoperit faptul ca la persoanele care au introdus – timp de o luna -, in alimentatia lor obisnuita, nuci, tofu si fasole, nivelul colesterolului a scazut cu 30%.

24. Nu sariti peste micul dejun !
La persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata, cazurile de obezitate sunt cu 44% mai putine decat la cele care se abtin.

25. Banane in fiecare zi
O banana pe zi aduce 400 mg de potasiu, care permite reducerea cu aproape 40% a riscului unui atac cardiac!

26. Nu uitati merele
La persoanele care cedeaza in mod regulat tentatiei de a musca dintr-un mar, riscurile unor boli cardiace sunt cu 30% mai mici decatla persoanele care rezista acestei tentatii.

27. Salata la ordinea zilei
Foile de salata verde contin luteina, o substanta din familia carotenoidelor, niste antioxidanti puternici. Luteina pare – astfel –
sa joace un rol benefic pentru sanatatea inimii si pentru sistemul imunitar.

28. Savurati desertul „anti-varsta”
Luati doi pumni de fructe rosii (cirese, capsuni, zmeura, coacaze etc.) si stropiti-le cu lapte acru. Indulciti desertul – dupa gust –
cu miere si veti obtine un adevarat regal de flavonoide, substante care combat oxidarea, cea care ne imbatraneste celulele.

PSIHOLOGIE

29. Plangeti !
Lacrimile permit evacuarea unui exces de tensiuni daunatoare sanatatii. Unii afirma chiar ca longevitatea femeilor s-ar datora
capacitatii lor de a elimina toxinele plangand…

30. Vorbiti cu copacii
Conform invataturii taoiste, copacii au efecte benefice asupra longevitatii: transforma energiilen egative in energii pozitive.
Strangand in brate un copac, va reincarcati de energie vitala.

31. Iesiti din cochilie
Activitatile sociale si relationale imbunatatesc speranta de viata : persoanele mai active social fumeaza mai putin, mananca mai sanatos, fac regulat exercitii fizice si stiu sa vorbeasca despre problemele lor.

32. Priviti partea buna a lucrurilor
Optimistii traiesc mai mult decat pesimistii si prezinta mai putine riscuri de deces prematur. Fericirea si optimismul par, de asemenea, sa sporeasca numarul celulelor noastre imunitare, armele cele mai eficiente ale organismului impotriva bolilor.

33. Traiti momente de frica
Cercetatorii israelieni afirma ca tot ceea ce este susceptibil a ne faca inima sa bata mai tare, deci sa-i relanseze din cand in cand activitatea, este in favoarea longevitatii. Amatori de filme de groaza, la treaba!

34. Recitati poezii
Cercetatorii elvetieni au demonstrat ca persoanele care recita poezii, cate o jumatate de ora in fiecare zi, isi reduc considerabil
nivelul de stres si deci si riscurile unor maladii cardiace.

35. Studiati
Cercetatorii californieni au descoperit faptul ca femeile care au luat un bacalaureat sau o diploma de studii superioare sunt mai putin predispuse la bolile de inima decat tovarasele lor mai putin instruite.

36. Bizuiti-va pe inteligenta
De curand, oamenii de stiinta englezi au publicat un studiu legat de relatia dintre coeficientul de inteligenta (IQ) si longevitate. Conform rezultatelor prezentate pentru o perioada de 60 de ani, indivizii cei mai inteligenti au cele mai mari sanse sa moara ultimii…

37. Oferiti-va o planta verde
Persoanele care locuiesc in zona rurala au o speranta de viata superioara celei a orasenilor. Un studiu al Centrului medical din
Tokio a demonstrat ca populatia urbana care traieste in apropierea spatiilor verzi imbatraneste mai greu.

38. Raporturile cu mama
Un studiu al Scolii medicale de la Harvard a demonstrat ca persoanele aflate in relatii „reci” cu mamele lor sunt expuse unor riscuri mult mai mari (cu 91%) de a contracta o boala grava, in perioada vietii adulte.

39 . Asterneti-va sentimentele pe hartie
Dr. Pamela Peeke de la Universitatea din Baltimore va informeaza: „Trei minute pentru a exprima cateva ganduri intr-un jurnal sau cateva cuvinte adresate in scris unui prieten sunt suficiente pentru a calma starile de stres”. Dovada? Dupa 4 luni de incitare la scris, 47% din pacientii astmatici aflati in tratamentul ei au a nifestat o ameliorare a simptomelor .

40 . Mergeti la cinema
Vizionarea unui film sau a unui spectacol de teatru sau prezenta in sala de concerte ne ajuta sa traim mai mult – acestea sunt concluziile unui studiu suedez realizat pe 12.000 de persoane. 36% dintre pasionatii de manifestari culturale au atins, efectiv, suta de ani, fiind inca in putere, pentru ca aceste distractii stimuleaza functionarea sistemului imunitar!

41 . Visati
Conform neurologilor, visele servesc la stabilirea unor legaturi intre amintirile inmagazinate de creier pe parcursul zilei si amintirile mai vechi. Pentru psihanalisti, visele permit exprimarea unor aspecte neglijate ale personalitatii noastre.In ambele cazuri, visarea este o cale de a fi in armonie cu noi insine, deci de a evita irascibilitatea si tulburarile de comportament care pandesc persoanele private de somn.

Sursa: News-Energie Naturala

Comenteaza si da mai departe>>

hotinfo-gif


Add To Favorites

Bookmark and Share

Posted in ACTUALITATE, ECOLOGIE, EDUCATIE, ENERGIE NATURALA, SANATATE, STIINTA | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: