Sarbatoarea Intrarii lui Hristos in Ierusalim este cunoscuta in popor sub denumirea de Florii. Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare se mai numea si Duminica aspirantilor la Botez, deoarece in aceasta zi catehumenii, care fusesera admisi la Botez, mergeau la episcop pentru a primi Crezul ca marturisire de credinta. Aceasta duminica a purtat si denumirea de Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei, imparatii acordau gratieri.
Biserica vede in aceasta sarbatoare inaintarea lui Hristos spre jertfa de pe cruce. El putea sa evite moartea, insa, o primeste de buna voie pentru a o birui. Lui nu-i este impusa moartea ca o necesitate, asa cum ne este impusa noua. De aceea El moare pentru altii, nu pentru Sine. El nu avea pacatul imprimat in firea Sa, ca noi toti, pentru ca S-a nascut ca om prin voia Sa.
Existand din vesnicie ca Dumnezeu, El a luat firea omeneasca, dar a incadrat-o in ipostasul dumnezeiesc. Daca s-ar fi nascut ca orice om din pacat, prin pasiune omeneasca, ar fi murit pentru El si nu pentru noi. Ar fi ramas in moarte ca orice om, deci nu ar fi inviat. Intrarea in Ierusalim este o prefigurare a Intrarii in Ierusalimul ceresc. Astfel, nu intamplator noi cantam in noapte de Pasti: “Lumineaza-te, lumineaza-te noule Ierusalim”.
“Fii atent, daca faci femeia sa planga, pentru ca Dumnezeu ii numara lacrimile.”
***
“Femeia a fost facuta din coasta.
Nu din picior, ca sa fie calcata.
Nu din cap ca sa fie superioara.
Ci dintr-o parte, ca sa fie egala.
Sub mana, ca sa fie protejata.
Si langa inima, ca sa fie iubita.”
***
La multi ani,
stimate doamne si domnisoare!
***
Autorul acestor minunate cugetari este anonim, la fel cum o alta capodopera de spiritualitate “The interview with God – Poem – Interviu cu Dumnezeu“, a facut inconjorul lumii fara ca vreun autor sa o revendice.
